Bihoreanul care a șantajat o fetița de…

Lumea copiilor s-a mutat pe ecrane, iar părinții încă mai speră că jocurile online sunt doar jocuri. În spatele avatarurilor de pe platformele de gaming, unde jucătorii discută între ei, se ascund, însă, mult prea des, prădători sexuali care își fabrică identități de adolescenți și intră în conversațiile celor mici cu naturalețea cu care și-ar aprinde o țigară.

Așa a procedat și un bihorean ridicat miercurea trecută de procurorii DIICOT Pitești. Trecut bine de prima tinerețe, individul s-a dat online drept un „băiat de 14 ani” și a păcălit o fetiță de 9 ani, transformând-o în victimă. Culmea este că, după cum a aflat BIHOREANUL, nu era nici pe departe la prima infracțiune de acest fel. Dimpotrivă, are deja o condamnare definitivă, plus încă una dată în primă instanţă pentru fapte similare, figurând şi în Registrul Agresorilor Sexuali…

Descinderi cu „recoltă”

Kántor István (57 ani) locuiește în Aleșd, unde miercurea trecută i-au făcut o „vizită” procurorii DIICOT Pitești, însoțiți de polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Bihor și de jandarmi. Veniseră pentru o percheziție și i-au ridicat telefoanele și laptopul, informându-l despre acuzațiile care îl vizau: pornografie infantilă şi şantaj.

Potrivit unui comunicat transmis în acea zi de procurori, în perioada iulie – septembrie 2025, bărbatul ar fi determinat-o online pe o fetiță din Argeș să-i trimită filmări și fotografii în ipostaze intime. Și el a făcut același lucru. „Suspectul a produs și i-a trimis victimei mai multe fotografii cu conţinut explicit”, se menţiona în informarea DIICOT.

De asemenea, individul i-ar fi cerut fetiței să accepte și o întâlnire cu caracter sexual. Când aceasta a refuzat, Kántor a amenințat-o că va distribui pe internet înregistrările ajunse în posesia sa.

La vânătoare

Cum a izbutit să intre în vorbă cu un copil? BIHOREANUL a aflat că bărbatul își cunoscuse victima pe Roblox, o platformă online cu mii de jocuri create de utilizatori, unde copiii pot vorbi între ei, își pot personaliza avatarurile, pot face echipe, pot crea grupuri pe WhatsApp și Telegram pentru a discuta strategii. E un spațiu extrem de popular în rândul adolescenților și chiar al copiilor de vârste mici, în care nu există o verificare strictă care să-i separe pe aceștia din urmă de alți tineri și de adulți.

Kántor a intrat pe Roblox reinventat ca un „băiat de 14 ani”. Cu un nume fictiv, s-a alăturat grupurilor copiilor și a deschis o conversație cu fetița de 9 ani. La un moment dat, speriată și presată de mesajele lui, copila i s-a destăinuit mamei, care a mers imediat la sediul DIICOT Pitești pentru a reclama agresiunea. Așa au ajuns procurorii argeșeni în Aleșd. Kántor István a fost ridicat din locuință și dus la Pitești, unde a doua zi magistrații au decis arestarea lui preventivă, pe 30 de zile, pentru pornografie infantilă şi şantaj.

Sursele BIHOREANULUI susțin că, încă la prima verificare a dispozitivelor ridicate de la Kántor, anchetatorii au descoperit conversații inițiate de acesta și cu alte fetițe, nu doar cu cea din Argeș. Unele i-ar fi răspuns, motiv pentru care acum procurorii încearcă să afle dacă bărbatul a făcut şi alte victime.

Recidivist

Numele lui Kántor István a mai apărut în anchete delicate, după cum a descoperit BIHOREANUL. În dimineaţa de 11 ianuarie 2022, în jurul orei 7.10, bărbatul a acostat o adolescentă de 13 ani pe o stradă din Tinca. Copila mergea la şcoală când a fost oprită de individul care şi-a scos în faţa ei organul sexual şi i-a cerut să-l atingă. Fata a luat-o la fugă şi şi-a alertat părinţii, care l-au reclamat la Poliţie. 

În luna decembrie a aceluiași an, Judecătoria Salonta l-a condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare pentru ultraj contra bunelor moravuri, sentință rămasă definitivă fiindcă nici măcar n-a contestat-o. În plus, instanţa l-a obligat să achite 15.000 lei daune morale, să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității. Kántor nu s-a prezentat la nicio activitate și abia recent, după ce Serviciul de Probațiune a cerut anularea suspendării, a plătit o parte din despăgubiri.

Clubul obsedaților

Incidentul a fost doar un început. Ca să scape de ochii curioşilor, Kántor s-a mutat din Tinca în Aleşd şi, susțin procurorii DIICOT Oradea, a intrat într-o filieră de pedofili care distribuiau materiale pornografice cu copii. Tot în 2022, la scurt timp după incidentul cu adolescenta, anchetatorii i-au percheziţionat noul domiciliu, unde au găsit stocate în mai multe telefoane şi pe o tabletă 119 fotografii şi 316 clipuri cu copii în ipostaze sexuale explicite sau care le expun organele genitale în scop sexual. Fişierele le-a salvat în albume speciale – „szexalbum” (album cu sex – n.r.) sau „Kids stuff” (chestii cu copii – n.r.), materialele primindu-le și descărcându-le de pe aplicații de chat. 

Procurorii au găsit şi una dintre surse, de fapt un număr de telefon din Pakistan, salvat în aparatul lui Kántor sub numele de „Gyerek Pornos” (n.r. – tipul cu pornografiile cu copii). Kántor era consumator înrăit de astfel de materiale şi chiar făcea capturi de ecran în timp ce le urmărea. O parte din fișiere le-a trimis mai departe unor persoane cu obsesii similare prin aplicația WhatsApp.

În fața anchetatorilor, a susținut că ar fi găsit un card de memorie „pe trotuar” și l-ar fi introdus în telefon fără să știe ce conținea. Întrebat cum se explică faptul că avea alte materiale și pe celelalte dispozitive, bărbatul n-a putut oferi o justificare coerentă. Iar când i s-a cerut să spună cine sunt persoanele de la care a primit materiale și cele cărora le-a trimis, a refuzat să răspundă. 

Stop joc!

În acest dosar, Kántor fusese reţinut pentru 24 de ore, dar nu și arestat preventiv, iar DIICOT Oradea l-a trimis în judecată abia anul trecut, după aproape 2 ani de la deschiderea anchetei, pentru infracțiuni de pornografie infantilă prin sisteme informatice – atât prin deținere, cât și prin distribuire. 

Procesul a început la Tribunalul Bihor, unde, pe 27 august 2025, individul a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Pentru că hotărârea nu era definitivă, a formulat apel, dosarul judecându-se în prezent la Curtea de Apel Oradea.

Lăsat liber, Kántor a devenit, iată, mai periculos: s-a întors în lumea virtuală nu ca simplu consumator, ci ca prădător, hotărât să-şi racoleze propriile victime. Vânătoarea s-a încheiat, totuși, cel puţin pe moment…

PERICOL INVIZIBIL
Tu știi ce face copilul tău?

Prădătorii online sunt un risc real pentru copii și adolescenți. Potrivit datelor Salvați Copiii, linia de raportare Esc_ABUZ – unde pot fi semnalate anonim materialele abuzatoare asupra minorilor din România – a primit anul acesta peste 43.000 sesizări, aproape dublu față de 2024 (19.369). În total, specialiștii au identificat peste 85.000 de imagini și videoclipuri abuzive stocate pe servere din țară, distribuite prin 78.790 link-uri, ulterior închise de autorități.

Un studiu al organizației arată că 29% dintre minori au primit imagini sau mesaje sexuale, 20% au fost solicitați să trimită fotografii explicite, 41% dintre aceștia spunând că solicitările veneau de la un adult. TikTok este platforma cu cel mai mare risc de contact cu necunoscuți și, totodată, cea mai folosită de copiii de 5-10 ani (32%), urmată de Instagram (21%), Facebook (19%) și Snapchat (17%).

„În intervalul 6-14 ani, mulți dezvoltă o fascinație pentru influencerii care transmit jocuri în direct”, a explicat un specialist interpelat de BIHOREANUL. Copiii petrec ore urmărind streameri de Roblox sau Minecraft, preluându-le limbajul și comportamentele. Clipurile de tip „role play” (jocuri de rol), precum cele din „Brookhaven” și „Adopt Me”,transformă platformele de gaming în spații unde interacțiunea cu necunoscuți devine banală, iar provocările de pe TikTok și Instagram induc comportamente periculoase. 

„Atracția pentru aceste platforme expune copiii tehnicilor de grooming: conversații prietenoase pentru câștigarea încrederii, iar apoi mutarea discuțiilor în chaturi private și solicitarea treptată de materiale intime, urmate uneori de șantaj”, explică specialistul. Problema majoră rămâne că în cele mai multe cazuri părinții nu înțeleg pe deplin aceste mecanisme, iar copiii își supraestimează capacitatea de a se proteja.

Soluţia, afirmă sursa citată, ar fi ca părinţii să verifice periodic istoricul de vizionare și să instaleze aplicații de control parental.